Putini dintre companionii profetului Muhammed (s.a.s.) au fost bogati, insa toti acestia si-au folosit averea pe calea lui Allah, in folosul comunitatii. Eroul nostru nu a facut nici el exceptie de la regula. Az-Zubair ibn Al-'Awwam era renumit pentru profitul imens obtinut din afaceri. Cu toate astea, cand a murit intreaga sa avere era deja consumata de dragul lui Allah, astfel incat nu doar ca nu mai avea nicio para in buzunar, ci chiar unele datorii. Pentru el bogatia s-a dovedit a fi nici mai mult nici mai putin decat un mijloc de a-i multumi lui Allah pentru ceea ce i-a oferit. Nici macar pentru o clipa nu s-a temut de saracie si aceasta pentru ca increderea pe care o avea in Creator nu cunostea limite. Pe patul de moarte, Az-Zubair i-a spus fiului sau, "Daca se va intampla sa-si faci probleme din cauza vreunei datorii de-ale mele, cauta ajutor la Stapanul meu." 'Abdullah, fiul, l-a intrebat "Ce vrei sa spui cu asta ?" Az-Zubair a raspuns, "Adica la Allah, care este Cel mai bun Stapan si Cel mai bun sprijin." Si acestea erau spuse de nimeni altul decat de acel tip de oameni care mai degraba preferau sa fie stapani decat sa slujeasca.
Az-Zubair s-a nascut in Mekka, intr-o familie bogata si respectata, mama sa fiind nimeni alta decat Sufiyya, matusa profetului Muhammed din partea tatalui. Avea doar 15 ani cand a imbratisat Islamul, pentru inceput practicandu-l in secret. Una dintre paginile istoriei ne arata ca prima sabie fabricata din istoria Islamului i-a apartinut lui Az-Zubair. Iar povestea ei incepe din ziua in care in Mekka se raspandise zvonul conform caruia profetul Muhammed (s.a.s.) a fost ucis. Auzind stirea, imediat eroul nostru - care se afla inca la varsta adolescentei, si-a fabricat propria sabie si s-a grabit sa ajunga la locul unde obisnuia sa traiasca Profetul pentru a se convinge cu ochii sai daca cele vehiculate aveau sau nu un sambure de adevar. Asa stand lucrurile, nu trebuie sa ne mai miram ca Az-Zubair niciodata nu s-a dat inapoi de la a participa la orice tip de batalie, de mai mica sau mare amploare, de dragul lui Allah. Si in fiecare dintre acestea si-a demonstrat mentalitatea sa de erou. Unul dintre tovarasii sai ne-a povestit cum odata se afla intr-o calatorie impreuna cu Az-Zubair ibn Al-Awwam si si-a dat seama ca fiecare particica a corpului acestuia purta cate o urma de rana provenind de la toate tipurile de arme. Cand l-a intrebat in legatura cu acest lucru, Az-Zubair i-a raspuns ca fiecare dintre ele sunt semne capatate in bataliile purtate in compania profetului Muhammed (s.a.s.), de dragul lui Allah.
Dupa batalia de la Uhud, unde musulmanii au suferit o grea pierdere, s-a intamplat ca Az-Zubair ibn Al-'Awwam si Abu Bakr As-Siddiq (r.a.) sa se numere printre cei alesi de Profet (s.a.s.) sa porneasca in urmarirea armatei politeistilor cu scopul de a le demonstra ca musulmanii inca nu depusesera armele. De intelepciunea iesita din comun a acestor doi oameni a depins crearea impresiei ca, impreuna cu cei 70 de osteni pe care ii conduceau, formau o armata de dimensiuni impresionante, ceea ce a indus spaima si dezordine in randurile inamicilor.
Iarasi si iarasi il gasim pe Az-Zubair infruntand moartea in cautarea martiriului. Asa il surprindem si in compania lui 'Ali ibn Abi Talib (r.a.) luand parte in Medina la asaltul fortaretei unde se afla tribul tradator Quraiza, provocandu-le capitularea.
Eroului nostru nu i-a lipsit, asadar, acea caracteristica a curajului care se reflecta in capacitatea de a gandi si, mai ales, actiona adecvat odata cu luarea unei decizii in mod public. In 'Batalia camilei' (Al-Jamal), cand doua armate conduse de califul 'Ali ibn Abi Talib (r.a.), respectiv ’Aisha (r.a.) s-au intalnit, Az-Zubair a dorit sa participe cu speranta ca, in acest fel, va razbuna asasinarea califului 'Uthman ibn 'Affan (r.a.) si va aduce pacea si reconcilierea (intentie pe care a manifestat-o si 'Aisha, vaduva Profetului). Din pacate, in acest caz dusmanii credintei si musulmanii gresit-calauziti s-au strecurat in ambele tabere, provocand varsare inutila de sange. Din acest motiv, s-a retras din lupta, gest care a avut la tot gustul pentru dreptate, caruia i-a fost dedicat intreaga sa avere si viata.
Au mai existat si altii care, de asemenea, au fost intristati de turnura pe care au luat-o ultimele evenimente; acestia i-au urmat pe el si un alt companion de-al sau, Talha ibn 'Ubaidullah, eroul nostru Az-Zubair fiind ucis in timp ce-si facea rugaciunea.
sursa : prof. Mahmud Esma'il Sieny, "Heroes of Islam", ed.Darussalam, 2000, pag.173-175